Din perspectiva mea de profesoară de limba franceză, cu o experiență de 30 de ani în sistemul educațional românesc, privesc școala de astăzi ca pe un spațiu al transformării accelerate. Ceea ce altădată era doar un orizont de așteptare, astăzi devine realitate cotidiană: tehnologia redefinește sala de clasă, iar inovația deschide drumul către o educație conectată la viitor.
De-a lungul timpului, în activitățile mele de predare, de mentorat și de coordonare a proiectelor europene, am pus accent pe ideea de comunicare deschisă, reflexivă și colaborativă. Comunicările mele la conferințe internaționale, articolele academice și schimburile interculturale pe care le-am inițiat au fost construite pe convingerea că educația nu se mai poate opri la granițele unei săli de clasă.
Această viziune a fost întărită de multiple experiențe de învățare prin programele Erasmus+, eTwinning, EPAS – Școală Ambasador a Parlamentului European și în rețeaua francofonă de parteneri, înclusiv în rețelele digitale de profesori. În toate aceste contexte, mesajul central a fost același: inovația pedagogică nu înseamnă doar instrumente digitale, ci și o nouă mentalitate a profesorului și a elevului, bazată pe creativitate, colaborare și gândire critică.
Clasa conectată la viitor nu este un concept abstract, ci un model educațional în care:
- tehnologia facilitează accesul la resurse interactive și personalizate,
- elevul devine creator de conținut și partener de învățare,
- profesorul își asumă rolul de mediator cultural și ghid reflexiv,
- iar comunicarea interculturală și plurilingvă devine cheia integrării europene și globale.
Pentru mine, predarea limbii franceze prin instrumente digitale – platforme interactive, aplicații de gamificare, proiecte de storytelling vizual – a reprezentat o punte între tradiție și modernitate. Lecțiile au căpătat dinamism, elevii au devenit exploratori ai culturii francofone, iar sala de clasă s-a transformat într-un laborator al inovației.
Experiența mea ca formator în proiectul EduShift
Un aspect central al angajamentului meu îl reprezintă rolul de formator în cadrul proiectului național „EduShift: pedagogie digitală pentru cadrele didactice din preuniversitar”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în România. Acest program ambițios își propune să dezvolte competențele digitale și pedagogice a cel puțin 10.000 de profesori, în special din zonele rurale sau defavorizate. Pentru mai multe informații despre proiectul EduShift, puteți consulta site-ul: https://pedagogiedigitala.ub.ro.
În calitate de formator, am ghidat colegi profesori în integrarea metodelor moderne de predare digitală, în special prin:
- crearea de resurse educaționale deschise (RED),
- sprijin metodologic pentru aplicarea competențelor dobândite la clasă,
- diseminarea bunelor practici în comunitățile educaționale.
Această experiență valoroasă îmi oferă oportunitatea de a contribui la o transformare durabilă a culturii școlare, sprijinind în mod eficient profesorii în tranziția lor digitală și încurajând apariția unor practici reflexive și colaborative puse în slujba învățării.
În contextul mondial actual, dialogul intercultural se afirmă ca o competență esențială. Predarea limbii franceze depășește simpla transmitere de cunoștințe lingvistice; ea invită la deschiderea clasei către universuri culturale variate. Prin intermediul proiectelor internaționale și al parteneriatelor educative, elevii descoperă nu doar limba, ci și valorile, tradițiile și bogăția lumii francofone.
Această dimensiune interculturală creează punți între generații și națiuni, transformând clasa într-un spațiu al respectului reciproc și al empatiei. În același timp, elevii își dezvoltă competențe de cetățenie globală, pregătindu-se astfel să trăiască și să acționeze într-o lume interconectată.
Un alt element care redefinește educația actuală este inteligența artificială (IA). Utilizată responsabil, IA poate sprijini profesorul și elevul prin:
- exerciții personalizate de vocabular și gramatică, adaptate nivelului fiecărui elev,
- traduceri și corecturi rapide, utile pentru feedback imediat,
- generarea de texte, chestionare/ teste de evaluare, dialoguri și scenarii creative pentru activitățile de învățare,
- simulări culturale și conversaționale, care aduc autenticitate în procesul de predare.
În orele de limba franceză, IA nu substituie profesorul, ci îl completează, oferindu-i mai mult timp pentru creație pedagogică, reflecție și relaționare autentică cu elevii. În același timp, elevii învață să folosească tehnologia într-un mod critic și etic, ceea ce contribuie la formarea unei gândiri responsabile în era digitală.
Dacă privim critic experiențele ultimilor ani, putem observa că inovația și tehnologia răspund unor nevoi reale:
- conectarea generațiilor și reducerea decalajelor între profesorii formați în paradigme clasice și elevii „nativi digitali”,
- dezvoltarea competențelor transversale (creativitate, gândire critică, comunicare și colaborare internațională),
- pregătirea elevilor pentru un viitor al profesiilor emergente, în care flexibilitatea și învățarea continuă sunt valori fundamentale.
„Clasa conectată la viitor” este o școală a libertății: unde fiecare întrebare e o cheie, fiecare proiect e un pas, fiecare lecție e o poartă spre necunoscut, iar tehnologia, departe de a fi un scop în sine, devine o aliată discretă în slujba creativității, empatiei, cooperării și solidarității.
„Clasa conectată la viitor” este o viziune pe termen lung asupra educației. Ca profesoară de limba franceză, promotoare a Francofoniei și mediator al valorilor europene, am convingerea că viitorul școlii se scrie astăzi prin curajul de a inova, de a experimenta și de a integra tehnologia în actul pedagogic. Astfel, educația devine o călătorie comună – pentru elevi, profesori și comunitate – în care fiecare lecție deschide o poartă către cunoaștere, libertate și creativitate.
#Edushift #Pedagogiedigitală #Clasaviitorului #UniversitateaVasileAlecsandriBacău #CCDBacău #FLE #Francophonie #Limbafranceză #Inovațiepedagogică
Virginia Brăescu 