Centrul de Training, Consultanță și Mediere

Lansarea la Onești a programelor educaționale ale Asociației Maxwell România

Publicat de 14 oct. 202615 oct. 2026 de Virginia Braescu

Asociația Maxwell România a lansat la Onești, județul Bacău, programele educaționale „Eu Aleg” și „Educație pentru viață: Alege! Acționează! Inspiră!”, deschizând noi perspective pentru dezvoltarea personală, educația caracterului și formarea unei generații de tineri responsabili, empatici și capabili să producă schimbări pozitive în comunitate.

Cum îi pregătim pe copii și pe tineri să facă alegeri responsabile, să aibă încredere în propriile capacități, să depășească provocările și să devină oameni care inspiră prin ceea ce sunt și prin ceea ce fac? Ce rol au școala, familia și comunitatea în cultivarea valorilor care dau sens educației și în formarea unor caractere puternice?

Aceste întrebări au constituit punctul de plecare al unui eveniment educațional dedicat valorilor, leadershipului și dezvoltării personale, găzduit miercuri, 14 octombrie 2026, de Biblioteca Municipaleă„Radu Rosetti” din Onești.

Organizată în format hibrid, întâlnirea a reunit profesori, elevi, părinți, reprezentanți ai instituțiilor educaționale și ai organizațiilor partenere, într-un dialog despre una dintre cele mai importante misiuni ale educației contemporane: formarea unor tineri care știu să aleagă, au curajul să acționeze și își descoperă capacitatea de a-i inspira pe ceilalți.

Evenimentul a marcat lansarea la Onești a două programe educaționale promovate de Asociația Maxwell România – „Eu Aleg” și „Educație pentru viață: Alege! Acționează! Inspiră!”, inițiative care aduc în centrul experienței școlare educația caracterului, dezvoltarea competențelor socio-emoționale și leadershipul bazat pe valori.

De la o inițiativă educațională la o disciplină opțională națională

Un moment semnificativ al întâlnirii l-a constituit prezentarea evoluției programului „Eu Aleg”, de la o inițiativă de educație nonformală la dezvoltarea unei oferte curriculare dedicate formării caracterului și competențelor pentru viață.

Începând cu anul școlar 2026–2027, disciplina opțională națională „Educație pentru viață: Alege! Acționează! Inspiră!”, aprobată prin Ordinul Ministrului Educației nr. 6.982 din 22 decembrie 2025, poate fi inclusă în oferta curriculară a unităților de învățământ pentru clasele V–VII.

Această recunoaștere la nivel național reprezintă un pas important în apropierea educației formale de nevoile reale ale copiilor și adolescenților. Într-o societate caracterizată de schimbări rapide, influențe digitale, presiuni sociale și provocări tot mai complexe, școala este chemată să ofere, alături de cunoștințe, repere pentru construirea identității personale, dezvoltarea autonomiei și asumarea responsabilității.

Programul propune un parcurs educațional articulat în jurul a trei direcții complementare, reflectate și în materialele de lucru destinate elevilor: „Eu Aleg”, „Eu Acționez” și „Eu Inspir”.

Articulat în jurul celor trei dimensiuni complementare – Alege! Acționează! Inspiră! –, programul propune un parcurs educațional prin care elevii învață să își recunoască valorile, să reflecteze asupra consecințelor propriilor decizii și să transforme intențiile în acțiuni responsabile, cultivate prin curaj, perseverență și autodisciplină. Activitățile interactive, dialogul, reflecția personală și exercițiile practice favorizează dezvoltarea încrederii în sine, a empatiei, a gândirii critice și a rezilienței, oferindu-le tinerilor repere pentru comunicarea nonviolentă, prevenirea bullyingului și gestionarea constructivă a conflictelor. În același timp, asumarea greșelilor și valorificarea experiențelor de învățare, inclusiv a eșecurilor, contribuie la formarea unui leadership bazat pe valori, în care puterea exemplului personal, responsabilitatea față de ceilalți și capacitatea de a inspira schimbări pozitive devin expresii firești ale dezvoltării caracterului.

Scopul programelor Asociației Maxwell România depășește însușirea unor concepte despre leadership: este vorba despre cultivarea unor atitudini și comportamente care îi ajută pe copii să se cunoască, să relaționeze și să participe responsabil la viața comunității.

Educația caracterului – un dialog între școală, familie și comunitate

Lansarea programelor la Onești a oferit prilejul unei întâlniri între actorii care contribuie, din perspective diferite, la dezvoltarea copiilor și tinerilor.

Dialogul a fost moderat de prof. drd. Virginia-Smărăndița Brăescu, profesoară la Colegiul Național „Grigore Moisil” Onești și coordonatoare a Asociației Maxwell România în județul Bacău, la inițiativa căreia programele educaționale au fost aduse în atenția comunității locale.

Din această perspectivă, evenimentul a reprezentat mai mult decât o prezentare a unor resurse curriculare. A fost o oportunitate de conectare a experiențelor și a inițiativelor instituționale, de identificare a unor direcții de colaborare și de reflecție asupra modului în care educația pentru valori poate deveni o componentă firească a vieții școlare.

În deschiderea întâlnirii, Ionuț Tenie, directorul Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti”, a reprezentat instituția gazdă, un partener important al comunității educaționale oneștene. Prin găzduirea unor asemenea inițiative, biblioteca își reafirmă vocația de spațiu al întâlnirii, al dialogului și al învățării pe tot parcursul vieții, dincolo de funcția sa tradițională de conservare și valorificare a patrimoniului cultural.

Perspectiva organizațională și amploarea programelor Asociației Maxwell România au fost evidențiate de dl. Florin Băcioiu, manager general al Asociației Maxwell, de dna Daniela Buimistru, manager regional, care au prezentat direcțiile de dezvoltare ale programelor educaționale, resursele disponibile și oportunitățile de implicare a cadrelor didactice în implementarea programelor.

Dimensiunea instituțională a educației pentru valori a fost reprezentată de prof. dr. Lavinia Misăilă, inspector școlar pentru proiecte educaționale europene în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Bacău, și de prof. Irina-Livia Enache, directorul Colegiului Național „Grigore Moisil” Onești.

Participarea acestora a pus în evidență importanța colaborării dintre instituțiile responsabile de educație și organizațiile care dezvoltă resurse complementare pentru formarea competențelor transversale, a responsabilității civice și a culturii relațiilor bazate pe respect, încredere, cooperare și solidaritate.

Experiența dezvoltării programelor în alte comunități educaționale a fost adusă în dialog de dna prof. Maria Obreja, coordonatoarea Asociației Maxwell în județul Iași, contribuind la conturarea unei perspective regionale asupra posibilităților de extindere și adaptare a inițiativelor.

Un loc aparte în cadrul întâlnirii l-au avut vocile părinților și ale elevilor. Prof. Claudiu Aurelian Visciun, reprezentant al părinților, și Nicolae Mâță, reprezentant al elevilor Colegiului Național „Grigore Moisil” Onești, care au completat dialogul prin participarea celor două categorii direct implicate în procesul educațional.

Prezența lor a reamintit că succesul oricărui demers de educație pentru viață depinde de capacitatea adulților de a asculta nevoile autentice ale copiilor și de a construi, împreună cu ei, experiențe de învățare relevante.

Educația caracterului nu se realizează exclusiv în sala de clasă. Ea continuă în familie, în relațiile de prietenie, în spațiul digital și în fiecare împrejurare în care un copil este pus în situația de a face o alegere.

Tocmai de aceea, programele Asociației Maxwell România propun o abordare integrată, în care profesorii, părinții și elevii beneficiază de instrumente și resurse adaptate rolului lor. Profesorii sunt invitați să devină facilitatori ai reflecției și ai învățării experiențiale, părinții sunt încurajați să susțină acasă valorile cultivate la școală, iar elevii sunt implicați activ în propriul proces de dezvoltare.

Leadershipul începe cu propria persoană

Una dintre ideile centrale ale întâlnirii a fost aceea că leadershipul începe din inimă, cu autocunoașterea, abilitatea de a ne înțelege și de a ne conduce pe noi înșine, de a ne asuma propriile alegeri și de a influența pozitiv, prin comportament și exemplu personal, mediul în care trăim. Leadershipul nu trebuie asociat exclusiv cu ocuparea unei funcții, exercitarea autorității sau coordonarea unei echipe.

În cazul copiilor și adolescenților, această perspectivă capătă o semnificație educațională aparte. Un elev care învață să își exprime opiniile cu respect, să gestioneze o situație conflictuală fără violență, să accepte diferențele sau să își susțină colegii în fața unei nedreptăți exersează deja forme autentice de leadership. În aceeași măsură, capacitatea de a recunoaște o greșeală, de a învăța dintr-un eșec și de a persevera în atingerea unui obiectiv constituie abilități de viață și experiențe formative esențiale pentru dezvoltarea personalității. Educația pentru valori devine astfel o educație a alegerilor cotidiene, în care caracterul se construiește progresiv, prin experiențe cu sens, reflecție și relații semnificative.

Într-un context în care copiii și adolescenții sunt expuși unui flux continuu de informații, modele de comportament și influențe din mediul online, dezvoltarea discernământului și a gândirii critice este inseparabilă de formarea autonomiei personale. A-i învăța pe tineri să aleagă înseamnă și a-i sprijini să pună întrebări, să evalueze consecințele propriilor acțiuni, să distingă între popularitate și valoare, între influență și manipulare, între succesul imediat și împlinirea pe termen lung. Din această perspectivă, programele „Eu Aleg” și „Educație pentru viață: Alege! Acționează! Inspiră!” se înscriu într-o viziune educațională care integrează competențele socio-emoționale, educația civică și dezvoltarea unui leadership etic, orientat către oameni și comunitate.

O inițiativă cu impact național, o nouă oportunitate pentru comunitatea educațională din Bacău

Asociația Maxwell România face parte din rețeaua internațională Maxwell Leadership Foundation, din Statele Unite ale Americii, și dezvoltă, din anul 2021, programe dedicate educației caracterului și leadershipului pentru copii și tineri. Rezultatele acestei inițiative reflectă amploarea unei comunități educaționale aflate în continuă dezvoltare: peste 220.000 de copii și tineri implicați, parteneriate cu 27 de inspectorate școlare județene și o rețea de facilitatori certificați în 33 de județe ale României.

Dincolo de dimensiunea cantitativă, aceste rezultate ilustrează potențialul unei mișcări educaționale care aduce împreună oameni preocupați de formarea caracterului și de dezvoltarea potențialului fiecărui copil. La nivelul județului Bacău, lansarea programelor la Onești constituie un punct de plecare pentru consolidarea unei rețele de colaborare între școli, cadre didactice, părinți, facilitatori și instituții partenere. Un rol important în acest demers îl are formarea profesorilor interesați să integreze educația caracterului și metodele de învățare experiențială în activitatea didactică, precum și promovarea resurselor care susțin implementarea disciplinei opționale în unitățile de învățământ.

Experiența profesională a cadrelor didactice, proiectele educaționale și europene dezvoltate în comunitate, precum și disponibilitatea instituțiilor locale de a susține inițiative inovatoare creează premise favorabile pentru transformarea acestor programe în experiențe educaționale durabile.

Parteneriate care dau continuitate educației

Evenimentul a fost organizat prin colaborarea dintre Asociația Maxwell România, Primăria Municipiului Onești, Biblioteca Municipală „Radu Rosetti”, Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Colegiul Național „Grigore Moisil” Onești, Smile Vision Academy și Asociația CTCM – Centrul de Mediere, Consultanță și Formare.

Le adresăm mulțumiri tuturor partenerilor instituționali, invitaților, profesorilor, părinților și elevilor care au participat, fizic sau online, la această întâlnire, contribuind la construirea unui dialog educațional deschis și valoros. Recunoștința noastră se îndreaptă către echipa Asociației Maxwell România, către coordonatorii regionali și județeni și către facilitatorii care transformă misiunea organizației în oportunități reale de învățare și dezvoltare pentru copii și tineri.

De la alegeri individuale la schimbări în comunitate

Lansarea programelor Maxwell la Onești reprezintă începutul unui parcurs în care educația pentru valori poate deveni un liant între școală, familie și comunitate. Provocarea care ne reunește este aceea de a crea contexte în care fiecare copil să se simtă ascultat, valorizat și încurajat să își descopere potențialul, iar fiecare profesor și părinte să găsească resursele necesare pentru a-l însoți în acest proces. O educație relevantă pentru viitor nu se limitează la pregătirea elevilor pentru examene sau pentru o profesie. Ea îi pregătește pentru viață, pentru întâlnirea cu ceilalți, pentru responsabilități și pentru deciziile care le vor modela parcursul personal.

Ne dorim școli în care valorile să fie trăite, nu doar enunțate; în care responsabilitatea să fie exersată, nu doar solicitată; în care fiecare copil să înțeleagă că vocea și acțiunile sale contează. La Onești, această viziune a adus împreună oameni, instituții și experiențe, într-un demers comun care merită continuat și multiplicat, pentru că, înainte de a schimba lumea din jurul nostru, învățăm să ne asumăm propriile alegeri. Iar atunci când alegerile sunt ghidate de valori, acțiunile dobândesc sens și pot deveni o sursă de inspirație pentru ceilalți.

EU ALEG. EU ACȚIONEZ. EU INSPIR. Trei afirmații la persoana întâi, care exprimă un parcurs al autocunoașterii și dezvoltării personale și, în același timp, o invitație adresată fiecăruia dintre noi de a participa la construirea unei educații pentru viață.

📚 Mai multe informații despre programele educaționale și oportunitățile de implicare:

www.asociatiamaxwell.ro

#AsociatiaMaxwell #EuAleg #EuActionez #EuInspir #EducatiePentruViata #MaxwellLeadership #EducatiaCaracterului #LeadershipEducation #EducatieCuValori #Onesti #ISJBacau #BibliotecaRaduRosetti #ColegiulNationalGrigoreMoisil #SmileVisionAcademy #AsociatiaCTCM

BRIDGES, Centrul de Training, Consultanță și Mediere, ERASMUS+

Une nouvelle pédagogie du regard pour construire la résilience contre la haine identitaire

Publicat de 18 iul. 202613 sept. 2026 de Virginia Braescu

🌉 BRIDGES – Ensemble pour des communautés plus résilientes !

Éducation, dialogue interculturel, esprit critique et coopération européenne au service de communautés plus informées, plus inclusives et plus fortes.

Cette année 2026, l’Association CTCM Onești, Roumanie, en qualité d’organisation partenaire, a participé à la formation internationale « BRIDGES – Building Resilience Against Identity-Based Hate in Global Contexts », organisée à Massy, en France, dans le cadre du programme Erasmus+, KA153 – Mobility of Youth Workers, le projet Construire la Résilience contre la Haine Identitaire en Contexte Global (2025-3-FR02-KA153-YOU-000367858).

L’Association CTCM Onești a été représentée lors de cette mobilité par des enseignants bénévoles, membres de l’association, issus de trois établissements scolaires associés aux activités éducatives et européennes de l’organisation : Colegiul Național « Grigore Moisil » Onești, Școala Gimnazială « George Călinescu » Onești, Școala Gimnazială « Constantin Platon » Bacău.

La participation de ces enseignants a renforcé la dimension éducative du projet et a créé les conditions d’un véritable transfert de l’expérience Erasmus+ vers les communautés scolaires qu’ils représentent. Grâce à leur contact direct avec les élèves, leurs collègues, les familles et les partenaires éducatifs, les enseignants participants deviennent de véritables facilitateurs et multiplicateurs des acquis du projet, capables de valoriser les méthodes, les outils et les approches expérimentés pendant la mobilité dans des contextes pédagogiques concrets.

La mobilité a réuni des animateurs de jeunesse, des formateurs, des enseignants et des représentants d’organisations partenaires venus de France, de Roumanie, d’Allemagne, d’Italie, du Maroc et de Turquie, dans un espace authentique d’apprentissage, de coopération et de dialogue interculturel. Leur objectif commun était de développer les compétences nécessaires pour prévenir les formes de haine fondées sur l’identité et renforcer la capacité des communautés à réagir de manière responsable à la désinformation, à la manipulation médiatique, aux stéréotypes, à la polarisation sociale et aux discours de haine.

Le projet a été coordonné par Hajia Adiza – France, en partenariat avec l’Association CTCM Onești, Roumanie, Agdz Volunteers Without Borders – Maroc, AGIC – African German Information Center – Allemagne, World Net – Italie et Pandemic Generation – Turquie.

L’éducation comme outil de prévention et de résilience

Au cours des sept journées de formation, les participants ont exploré, à travers des méthodes d’éducation non formelle, des thématiques essentielles pour l’éducation et le travail avec les jeunes : l’identité et la diversité culturelle, les stéréotypes et les préjugés, la discrimination, les mécanismes des discours de haine, la radicalisation, la communication non violente, la gestion des conflits, le dialogue interculturel et la participation démocratique.

Une attention particulière a été accordée au rôle de l’éducation dans la construction d’une société où les différences peuvent devenir des ressources pour la coopération, et où le dialogue peut contribuer à prévenir la marginalisation, les tensions et l’escalade des conflits.

Pour les enseignants bénévoles membres de l’Association CTCM, issus des trois établissements représentés, cette dimension du projet présente une pertinence particulière, car les méthodes expérimentées peuvent être transférées dans les activités pédagogiques, les projets extrascolaires, les heures de vie de classe, les ateliers de formation, les activités Erasmus+ et les initiatives communautaires destinées aux jeunes.

Éducation aux médias et esprit critique dans un monde de l’information accélérée

L’éducation aux médias a occupé une place centrale dans le programme, dans un contexte où les jeunes sont quotidiennement exposés à un volume considérable d’informations, d’opinions, d’images et de contenus diffusés par les réseaux sociaux et les plateformes numériques.

Les participants ont analysé la manière dont la désinformation, les fausses informations, la manipulation médiatique et les contenus polarisants peuvent influencer les perceptions, les émotions et les comportements individuels et collectifs.

À travers des exercices pratiques, des études de cas et des activités collaboratives, ils ont expérimenté des stratégies permettant de vérifier l’information, d’évaluer la crédibilité des sources, d’identifier les mécanismes de manipulation et de développer une attitude critique et réflexive face aux contenus médiatiques.

Pour les enseignants, ces compétences sont devenues indispensables. L’école n’est plus seulement un espace de transmission des savoirs ; elle est aussi un lieu où les élèves apprennent à questionner, à vérifier, à comparer, à argumenter et à distinguer l’information fiable de la manipulation.

« Penser globalement, agir localement »

À partir du principe stratégique « penser globalement, agir localement », le programme de la mobilité a intégré une grande diversité de méthodes participatives et expérientielles : Fishbowl, Gallery Walk, World Café, simulations, jeux de rôle, études de cas, activités de team-building et exercices de réflexion individuels et collectifs.

Ces méthodes ont mis les participants dans une posture active. Ils n’ont pas été de simples récepteurs d’informations, mais de véritables co-constructeurs du processus d’apprentissage.

Ils ont également expérimenté des stratégies de gestion du stress, des techniques de médiation des conflits, des outils de communication empathique et non-violente, ainsi que des méthodes de facilitation du dialogue dans des contextes multiculturels ou sensibles.

La valeur de ces outils réside notamment dans leur caractère transférable. Les participants de Roumanie, membres bénévoles de l’Association CTCM Onești (prof. Magdalena-Maria Velicu, prof. Elena-Florina Miron, prof. Ana-Maria Bostan, prof. Cristi Mihai Mandel, ing. Dragoș Dudeci), peuvent les adapter à leurs activités avec les élèves et les étudiants, avec leurs collègues, les familles et différents groupes de jeunes, contribuant ainsi au développement d’environnements éducatifs fondés sur le respect, la participation, la réflexion et la responsabilité.

Le Guide BRIDGES – de l’expérience à la ressource éducative

L’un des résultats importants de la mobilité est l’élaboration collaborative du Guide BRIDGES, conçu comme une ressource éducative destinée aux animateurs de jeunesse, aux enseignants, aux formateurs et aux organisations actives dans le domaine de l’éducation non formelle.

Le guide réunira des méthodes, des activités et des outils pratiques consacrés à la prévention de la haine fondée sur l’identité, au développement de l’esprit critique, à la promotion du dialogue interculturel et au renforcement de la résilience individuelle et communautaire.

Grâce à cette ressource, l’expérience vécue au cours des sept journées de formation dépasse le cadre de la mobilité elle-même et pourra être valorisée ultérieurement dans les activités de l’Association CTCM ainsi que dans les établissements scolaires d’origine des enseignants participants.

La diversité comme ressource d’apprentissage et de coopération

Au-delà du programme de formation, la mobilité de formation BRIDGES a constitué une véritable expérience interculturelle.

La rencontre entre des participants issus de pays, de systèmes éducatifs et de contextes culturels différents a montré que la diversité peut devenir une ressource pour l’apprentissage, la créativité et l’innovation lorsqu’elle est soutenue par le dialogue et le respect mutuel.

Les visites culturelles, les activités informelles, les échanges d’expériences et les moments de réflexion ont consolidé les relations entre les participants et créé les conditions favorables à de futures collaborations et à de nouveaux projets Erasmus+.

Pour les membres de l’Association CTCM Onești, ce type de mobilité contribue non seulement au développement des compétences individuelles, mais également au renforcement des liens entre l’organisation non gouvernementale, l’école et la communauté, tout en favorisant la construction d’un réseau éducatif local ouvert à la coopération européenne.

De la mobilité à l’impact local

Pour l’Association CTCM Onești, la participation au projet BRIDGES constitue une nouvelle étape dans sa mission de promotion de l’éducation non formelle, de la formation continue, de la participation active, du dialogue interculturel et de la coopération européenne.

Les compétences et les expériences acquises par les participants seront valorisées par des activités de dissémination, des ateliers, des activités pédagogiques, des échanges de bonnes pratiques, des rencontres avec des élèves et des enseignants, des projets locaux et européens, ainsi que des initiatives consacrées au développement de l’esprit critique, à l’éducation aux médias, à la communication, à la médiation et au dialogue interculturel.

Ainsi, l’expérience Erasmus+ acquise dans un contexte international revient dans les communautés scolaires, y est adaptée aux besoins locaux et devient une ressource pour de nouvelles activités éducatives et de nouvelles opportunités d’apprentissage.

La mobilité a contribué au développement professionnel des participants qui deviendront des ressources pour l’Association CTCM et pour les écoles associées, et l’expérience européenne se transformera en impact pour la communauté.

Nous remercions l’organisation coordinatrice, Hajia Adiza France, pour son professionnalisme, son accueil chaleureux et la qualité du cadre d’apprentissage fondé sur le dialogue, l’ouverture et la coopération.

Nous remercions également toutes les organisations partenaires et tous les participants pour leur engagement, leur disponibilité et leur contribution à la construction d’une communauté internationale d’apprentissage réunie autour d’une même conviction : l’éducation peut devenir l’un des outils les plus puissants pour prévenir la haine, la désinformation, la manipulation et la polarisation sociale.

🌉 Construisons des ponts de communication, pas des murs.

Choisissons le dialogue plutôt que les discours de haine, l’esprit critique plutôt que la manipulation, la coopération plutôt que la polarisation et l’engagement actif plutôt que l’indifférence.

De l’apprentissage à l’action.
De la mobilité à l’école et à la communauté.
De l’expérience européenne à l’impact local.

🌍 Rejoignez-nous ! Prenez part au changement ! Ensemble, construisons des communautés plus informées, plus inclusives et plus résilientes.

#BRIDGES #ErasmusPlus #KA153 #MobilityOfYouthWorkers #HajiaAdiza #CTCMOnesti #MediaLiteracy #CriticalThinking #InterculturalDialogue #NonFormalEducation #YouthParticipation #ActiveCitizenship #HumanRights #BuildingResilience #BuildingBridges #LearningTogether #EuropeanCooperation #TeacherDevelopment #France #Romania #Germany #Italy #Morocco #Türkiye

Asociația CTCM, Journal réflexif, Centrul de Training, Consultanță și Mediere, CinéAction, Devenir Écocitoyen, ERASMUS+, JANE – Eco-Explers: Youth in Action for Nature and Environment,, La médiation culturelle, Medierea culturală

CinéAction : la médiation culturelle et la conscience civique à travers la mobilité Erasmus+

Publicat de 3 apr. 20263 apr. 2026 de Virginia Braescu

🎬🌱 CinéAction – Mobilité Erasmus+ à Bursa, en Turquie

La mobilité CinéAction: Promoting Environmental Awareness Through Cinema, réalisée à Bursa, en Turquie, dans le cadre du projet Erasmus+ JANE – Eco-Explorers: Youth in Action for Nature and Environment, s’est imposée comme une expérience qui a largement dépassé sa dimension formelle et institutionnelle, pour se configurer en un véritable espace de formation où apprentissage, création et réflexion se sont articulés dans une dynamique cohérente et profondément transformatrice.

Dans ce cadre, le voyage ne s’est pas réduit à un simple déplacement ni à une succession d’activités, mais a fonctionné comme une expérience d’apprentissage complexe, capable de générer des transformations simultanées aux niveaux cognitif, créatif et identitaire. Il a impliqué non seulement une éducation du regard, mais aussi le développement de la créativité, de la pensée critique et de la conscience civique, tout en contribuant à une compréhension plus nuancée du monde et de l’altérité.

Cette transformation s’est construite progressivement, au sein d’un parcours pédagogique soigneusement élaboré, dans lequel chaque étape a contribué à approfondir l’expérience. Des premiers moments de rencontre et de constitution des équipes internationales, jusqu’aux ateliers de storytelling, de tournage et de montage, l’ensemble du dispositif a suivi une logique de passage de la participation à l’engagement et de l’expérience à l’expression. L’apprentissage n’a pas été transmis, mais construit à travers l’interaction, la collaboration et l’implication active.

La dimension cinématographique du projet a offert le cadre dans lequel cette expérience a pu être organisée et exprimée. Le processus de réalisation des courts-métrages — de l’idée au produit final — a impliqué sélection, interprétation et construction du sens. Filmer a signifié choisir un point de vue, tandis que monter a consisté à structurer l’expérience dans une forme cohérente. Ainsi, les participants ne sont pas restés de simples observateurs du réel, mais sont devenus auteurs et médiateurs de celui-ci, capables de transformer le vécu en discours visuel.

La créativité a ainsi fonctionné comme une forme authentique de connaissance, tandis que la pensée critique s’est développée de manière naturelle, dans le contexte de la nécessité de sélectionner, d’argumenter et de prendre des décisions. Chaque production finale a reflété non seulement des compétences techniques, mais aussi une prise de position, une interprétation et un engagement.

Par ailleurs, la dimension interculturelle de la mobilité a conféré à l’expérience une densité particulière. La rencontre avec l’altérité ne s’est pas limitée à une simple exposition à la différence, mais a impliqué un processus continu de médiation, dans lequel les perspectives ont été mises en dialogue et les significations négociées et reconstruites. Le travail en équipes internationales a favorisé la constitution d’un espace de co-construction, où l’identité ne s’est pas figée, mais s’est reconfigurée en relation avec l’autre.

La dimension civique de l’expérience s’est également construite de manière organique, en lien avec la thématique du projet. Les enjeux liés à l’environnement et à la durabilité n’ont pas été cantonnés à un niveau déclaratif, mais ont été intégrés dans un processus de réflexion et d’action, invitant les participants à transformer la prise de conscience en message, et le message en engagement.

Le sens profond de cette expérience s’est toutefois révélé au moment du retour, lorsque le vécu a été repris, réinterprété et partagé. À la Bibliothèque Municipale « Radu Rosetti » d’Onești, l’expérience de la mobilité a repris vie devant la communauté locale, à travers un événement de dissémination porté par les élèves participants — volontaires de l’Association CTCM Onești et élèves du Collège National « Grigore Moisil » d’Onești.

Dans ce contexte, l’expérience a été reconstruite et transposée en un discours cohérent, dans lequel le vécu est devenu intelligible et pertinent pour les autres. La dissémination n’a pas constitué une simple transmission d’informations, mais un véritable processus de médiation culturelle, au cours duquel les participants sont devenus porteurs de sens, capables de traduire leur expérience dans une forme accessible et signifiante.

Dans cette perspective, la dissémination peut être comprise comme une forme contemporaine du journal de voyage, élargie à une dimension collective et dialogique. L’expérience n’a pas été fixée dans un récit individuel, mais partagée, négociée et réinterprétée, devenant une mémoire commune et un espace de réflexion partagée.

Ainsi, la mobilité Erasmus+ à Bursa s’est configurée comme un espace de formation complexe, dans lequel le voyage a fonctionné comme un opérateur de transformation. Elle a articulé compétences, relations et formes d’expression, dessinant une pédagogie du regard adaptée à la complexité du monde contemporain.

Au-delà des activités et des résultats, ce qui demeure est cette capacité à comprendre plus profondément, à créer avec sens et à agir avec responsabilité. Car, en définitive, le voyage ne se définit pas seulement par les lieux traversés, mais par la manière dont l’expérience vécue se transforme en connaissance et se prolonge dans ce que nous choisissons de devenir.

Asociația CTCM, Journal réflexif, Centrul de Training, Consultanță și Mediere, CinéAction, ERASMUS+, JANE – Eco-Explers: Youth in Action for Nature and Environment,

CinéAction: cultural mediation and civic awareness through Erasmus+ mobility

Publicat de 3 apr. 20263 apr. 2026 de Virginia Braescu

🎬🌱 CinéAction – Erasmus+ Mobility in Bursa, Turkey

The CinéAction: Promoting Environmental Awareness Through Cinema mobility, carried out in Bursa within the Erasmus+ project JANE – Eco-Explers: Youth in Action for Nature and Environment, emerged as an experience that clearly went beyond its formal-institutional dimension, becoming a genuine learning environment in which education, creativity, and reflection were articulated within a coherent and deeply transformative dynamic.

From my perspective as a teacher participating in this mobility, as well as the Romanian project coordinator and founding president of the CTCM Association – Mediation, Consulting and Training, Center — a partner organization in the project — this experience gained an additional level of depth through the overlap of responsibilities, reflection, and engagement.

On the one hand, the mobility provided a direct framework for observing and understanding how young people learn in non-formal contexts, through active involvement and international collaboration. On the other hand, it became a space for pedagogical analysis and for validating educational practices that move beyond traditional teaching models, focusing instead on the development of complex and transferable competences.

In this context, travel was not reduced to a simple movement or a sequence of activities, but functioned as a meaningful learning experience capable of generating simultaneous transformations at cognitive, creative, and identity levels. It involved not only the education of perception, but also the development of creativity, critical thinking, and civic awareness, contributing to a more nuanced understanding of the world and of otherness.

This transformation unfolded progressively within a carefully structured pedagogical framework, in which each stage contributed to deepening the experience. From the formation of international teams to the creation of final products, the process followed a logic of transition from participation to engagement and from experience to expression. Learning was not transmitted, but constructed, and this was reflected in the way participants assumed active roles in the creative process.

The cinematic dimension of the project provided a particularly relevant framework for this transformation. The process of creating short films required not only technical skills, but also the ability to select, interpret, and construct meaning. From this perspective, participants became not only content creators but also mediators of reality, capable of translating experience into a coherent and meaningful visual language.

As a teacher and the Romanian project coordinator, I was able to observe how this type of activity stimulates the development of critical thinking. The need to make decisions, justify choices, and construct a final product generated an authentic process of reflection and responsibility. Creativity was not an end in itself, but a means of understanding and expression.

The intercultural dimension of the mobility was equally significant. Working in international teams created a space of cultural mediation in which differences were not diminished, but valued. From my perspective as a coordinator and trainer, this confirms the importance of integrating intercultural experiences into students’ education, not merely as exposure, but as an active process of negotiation and reconstruction of meaning.

At the same time, the civic dimension of the experience developed organically in relation to the project’s theme. Environmental education did not remain at a theoretical level but was integrated into activities that encouraged awareness and engagement. From an organizational perspective, this approach confirms the relevance of Erasmus+ projects as tools for developing active, responsible, and engaged young people.

A key moment of the experience was the return and the process of dissemination. The event organized at the “Radu Rosetti” Municipal Library in Onești represented not only a stage of project valorization, but also a moment of collective reflection. The participating students — volunteers of the CTCM Association Onești and students of the “Grigore Moisil” National College — succeeded in transforming their lived experience into a coherent and meaningful discourse for the local community.

From this perspective, dissemination can be understood as a form of cultural mediation and as an extension of the learning experience. Participants did not simply transmit information, but reconstructed and interpreted their experience, becoming active actors in the educational process.

In light of these observations, the Erasmus+ mobility in Bursa can be considered a relevant example of good practice in non-formal and intercultural education. It demonstrated that learning becomes truly meaningful when it is lived, reflected upon, and shared.

For me, this experience also had a confirmatory value: it validated that the directions we are developing within the CTCM Association — in terms of training, mediation, and competence development — are not only relevant, but essential in a continuously evolving educational context.

Ultimately, what remains of this mobility is not only the experience itself but also the way it continues to generate meaning, inspire, and open new perspectives. Because the true value of such an experience is measured not only by what was achieved, but by what becomes possible afterward.

#ErasmusPlus #YouthExchange #JaneEcoExplorers #EnvironmentalAwareness #CinemaEducation #CinéAction #GlobalCitizenship #Bursa #CTCMAssociation #Dissemination

Centrul de Training, Consultanță și Mediere, IA, Innovation pédagogique, Inovație, Inteligenta artificială, Intelligence artificielle, Osez la réinvention pédagogique avec 5 IA

Osez la réinvention pédagogique avec 5 IA

Publicat de 22 feb. 20251 mart. 2025 de Virginia Braescu

Chers enseignants francophones,

Nous avons le plaisir de vous inviter à un atelier 100 % pratique, spécialement conçu pour répondre à vos demandes, intitulé Osez la réinvention pédagogique avec 5 IA – Soyez les acteurs clés du changement qui se déroulera 📍 Le 12 mars 2025, 🕓 16h00 – 18h00 (Maroc) / 18h00 – 20h00 (Roumanie), 📍 En ligne (Zoom).

⚠️ Le lien Zoom vous sera envoyé uniquement après inscription et vérification de votre paiement par notre équipe technique.

Formulaire d’inscription: https://forms.gle/KaAvUm3v3YZXakmH6

Pourquoi participer ?

L’intelligence artificielle transforme le monde de l’éducation. Face aux défis et aux opportunités qu’elle représente, comment pouvons-nous, enseignants, l’intégrer efficacement dans nos pratiques pédagogiques ?

📢 Un atelier pratique et innovant pour les enseignants francophones de toutes disciplines !

🚀 Transformez l’IA en un atout pédagogique puissant !

Formulaire d’inscription: https://forms.gle/KaAvUm3v3YZXakmH6

👉 Réservez votre place dès maintenant! Rejoignez-nous et osez la réinvention pédagogique ! 🚀

Avec nos salutations les plus chaleureuses,

L’équipe SELLification4EDUcation

Asociația SELLification4EDUcation, Centrul de Training, Consultanță și Mediere, Școala altfel, Mentorat cu Inspirație, Pedagogia proiectului, Tradiție și Inovație în Educație

Școala altfel – O punte între tradiție și inovație în educație

Publicat de 22 dec. 202314 feb. 2024 de Virginia Braescu

În contextul evoluției rapide a societății moderne, este esențial să privim educația nonformală ca pe o punte între tradiție și inovație. În cadrul programului Săptămâna Școala Altfel, ne-am propus să valorizăm și să valorificăm această oportunitate în contextul sărbătorilor de iarnă (Crăciunul și Anul Nou) când se îmbină armonios elementele tradiționale și practicile inovatoare pentru atingerea excelenței în procesul de învățare.

Tradiția reprezintă temelia pe care educația a fost construită de-a lungul timpului. Valorile fundamentale, respectul pentru cunoaștere și transmiterea moștenirii culturale fac parte integrantă din tradiția educațională. În Săptămâna Școala Altfel, ne-am propus să facem și mai vizibilă valorificarea acestor aspecte tradiționale pentru a oferi elevilor noștri o perspectivă solidă asupra fundamentelor educației. Cu toate acestea, pentru a răspunde cerințelor și provocărilor secolului 21, suntem conștienți că trebuie să adoptăm inovarea în procesul de învățare, de aceea am ales pedagogia proiectului ca modalitate inovatoare pentru a spori atractivitatea învățării și captarea atenției elevilor în sala de clasă, transformând tradiția într-o experiență autentică și captivantă. Prin încurajarea experiențelor practice, dezvoltarea competențelor cheie și pregătirea pentru lumea reală, pedagogia proiectului este o metodă care transformă nu doar modul în care educația este livrată, ci și modul în care elevii o percep și o integrează în viața lor.

Pedagogia proiectului se bazează pe învățarea experiențială, oferind elevilor ocazia de a aplica cunoștințele în contexte reale. Astfel, profesorii și elevii moisiliști și-au propus participarea la activități inovatoare, unele integrate unor proiecte mai mari, care implică cercetare, planificare și implementare, oferindu-le o perspectivă autentică asupra materiilor studiate în școală.

Pedagogia proiectului promovează dezvoltarea unui set variat de abilități esențiale. De la gândirea critică și rezolvarea problemelor la comunicare și colaborare, pedagogia proiectului oferă un cadru propice pentru dezvoltarea competențelor necesare în lumea reală. Prin participarea în proiecte, elevii devin parte activă a procesului de învățare, ceea ce crește nivelul de implicare și motivație, iar săptămâna Școala Altfel este o oportunitate valoroasă pentru a arăta elevilor că învățarea poate fi captivantă și relevantă pentru viața lor de zi cu zi.

Colaborarea în cadrul proiectelor stimulează totodată dezvoltarea abilităților sociale și emoționale. Elevii învață să lucreze în echipă, să împărtășească responsabilități și să gestioneze conflicte, aspecte esențiale pentru succesul în viața personală și profesională. De asemenea, pedagogia proiectului oferă oportunități de a simula situații din lumea reală, pregătind elevii pentru provocările pe care le vor întâlni în carierele lor viitoare. Acest tip de învățare practică ajută elevii, profesorii, părinții și alți parteneri educaționali să coopereze, să-și schimbe percepțiile și să fie flexibili, ca să fie mai pregătiți și să se adapteze mai ușor la un mediu în continuă schimbare.

Este important să găsim un echilibru între tradiție și inovație. Atunci când integrăm în mod inteligent tradiția și inovația, deschidem calea către excelență în educație. Elevii devin nu doar păstrători ai moștenirii culturale, ci și lideri pregătiți să se adapteze și să contribuie activ la societatea actuală. Activitățile desfășurate în cadrul programului Săptămâna Școala Altfel devin astfel un motor al schimbării în școală pentru că se înscriu într-un context unde tradiția și inovația se împletesc într-un mod armonios. Îmbinându-le în mod echilibrat, oferim elevilor noștri nu doar cunoștințe și valori, ci și instrumentele necesare pentru a deveni lideri ai viitorului. Prin această integrare inteligentă, deschidem drumul către o educație adaptabilă, relevantă și orientată către comunitate pentru atingerea excelenței în învățare.

Inovația în școală și gândirea strategică în acțiune reprezintă o combinație puternică pentru a construi temelia educației viitorului. Prin adoptarea tehnologiei, metodelor de predare inovatoare și o abordare strategică bine definită, școala poate crea un mediu educațional care pregătește elevii pentru provocările și oportunitățile unei lumi în continuă schimbare. Prin îmbinarea inovației cu gândirea strategică, se poate dezvolta în școală o cultură a învățări continue, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice. Această abordare asigură garanția că școala rămâne mereu în pas cu noile evoluții și cerințe ale educației. Inovarea și gândirea strategică se completează reciproc prin promovarea adaptării la schimbare. Școala care adoptă o gândire strategică în acțiune este mai capabilă să răspundă eficient la schimbările din societate și să integreze inovații relevante.

Un alt aspect vital al gândirii strategice este implicarea părților interesate, inclusiv profesori, elevi, părinți și comunitatea locală. Colectarea feedback-ului și colaborarea cu aceste grupuri asigură că strategiile adoptate sunt relevante și bine acceptate. De asemenea, gândirea strategică implică o gestionare eficientă a resurselor, inclusiv financiare și umane. Alocarea adecvată a acestor resurse asigură implementarea cu succes a inițiativelor inovatoare.

DE LA OBIECTIV LA REZULTAT

CUM PUTEM SĂ-I PREGĂTIM PE ELEVI PENTRU PROVOCĂRILE SECOLULUI 21?

Trăind într-o o lume în continuă schimbare, inovarea și adaptabilitatea sunt esențiale pentru succesul personal și profesional. Prin implementarea pedagogiei proiectului în școală, ne-am propus să oferim elevilor oportunitatea de a experimenta procesul creativ și de a-și dezvolta gândirea critică și abilitățile de rezolvare a problemelor.

Pedagogia proiectului este o abordare inovatoare și pentru că-i învață pe elevi și profesori să facă față frustrărilor și eșecurilor pentru a le transforma în oportunități de dezvoltare personală și profesională. Într-o societate care se schimbă rapid, capacitatea de a învăța din greșeli și de a progresa este vitală. Implementarea pedagogiei proiectului în școala noastră reprezintă așadar o investiție în viitorul elevilor noștri și în societatea în ansamblu. Această abordare nu doar îi pregătește pe elevi pentru cerințele complexe ale lumii reale, dar îi și motivează să devină cetățeni activi și lideri implicați în procesul de tranziție către societatea viitorului.

BENEFICIILE INOVĂRII ÎN ȘCOALĂ

Inovarea în școală nu este doar despre adăugarea de tehnologie în sălile de clasă, ci și despre transformarea mentalității și a modului în care profesorii, elevii, părinții și alți parteneri educaționali privesc procesul educațional. Beneficiile inovării în școală sunt numeroase și transformative, pregătind elevii pentru provocările și oportunitățile secolului 21. Prin adoptarea inovării, școala devine un spațiu în care se cultivă creativitatea, gândirea critică, comunicarea, cooperarea, adaptabilitatea și pasiunea pentru învățare continuă.

Un aspect fundamental al gândirii strategice este capacitatea de a analiza contextul actual și de a anticipa schimbările viitoare. Aceasta permite adaptarea la mediul extern și identificarea oportunităților și amenințărilor potențiale. De aceea, gândirea strategică și dezvoltarea abilităților de design reprezintă două componente esențiale care pot transforma viziunea în acțiune și ideile în soluții practice. Abilitățile de design se concentrează pe crearea de soluții care să răspundă nevoilor și dorințelor utilizatorilor. Aceasta implică înțelegerea profundă a perspectivelor și experiențelor utilizatorilor și integrarea acestora în procesul de proiectare.

Designul promovează gândirea creativă și inovatoare, stimulând generarea de soluții noi la problemele existente. Combinația dintre gândirea strategică și abilitățile de design permite crearea unei viziuni integrate și a unei acțiuni coerente. Aceasta asigură alinierea dintre obiectivele strategice și implementarea practică, conducând la rezultate consistente și valoroase.

Gândirea strategică și dezvoltarea abilităților de design reprezintă pilonii fundamentali ai succesului și inovației pentru că facilitează transformarea viziunii în produse, servicii sau experiențe tangibile și valoroase. Combinând analiza strategică cu ideile creative și inovația designului, se asigură condițiile necesare pentru a naviga cu succes într-un mediu complex și dinamic, transformând provocările în oportunități și visurile în realitate. Este esențial să recunoaștem și să valorificăm interconexiunea dintre gândirea strategică și abilitățile de design pentru a construi un viitor prosper și sustenabil.

Gândirea strategică este acea vedere de ansamblu care definește prioritățile, identifică provocările și creează o perspectivă coerentă. Acest aspect este esențial pentru a ghida eforturile și resursele către direcția corectă, asigurând astfel coeziunea și eficiența.

Abilitățile de design, pe de altă parte, aduc la suprafață soluții practice și inovatoare pentru a atinge aceste obiective strategice. În cadrul procesului de design, se pune accent pe înțelegerea profundă a nevoilor utilizatorilor, adaptându-se continuu la schimbările de mediu și anticipând evoluții viitoare. De aceea designul nu se rezumă doar la estetică; ci devine un instrument puternic pentru a crea produse, servicii și experiențe care rezolvă problemele identificate în cadrul gândirii strategice și conduc la atingerea excelenței în experiența utilizatorului. Astfel, această colaborare între gândirea strategică și design permite construirea de branduri puternice și durabile.

În educație, integrarea gândirii strategice cu abilitățile de design poate revoluționa procesul de învățare, punând accent pe personalizare, inovare și dezvoltarea competențelor esențiale pentru lumea actuală. Este esențial să recunoaștem că gândirea strategică și abilitățile de design nu funcționează izolat, ci se completează reciproc pentru a crea o abordare holistică și sinergică. Această combinație este cheia pentru a aborda provocările complexe ale lumii actuale și pentru a construi un viitor care nu doar supraviețuiește, ci se dezvoltă în mod sustenabil. Prin integrarea acestor două aspecte, se deschide încă din școală calea către inovație autentică, soluții eficiente și o lume mai prosperă pentru generațiile viitoare.

LEGĂTURILE ÎNTRE GENERAȚII – FORMAREA ȘI CONSOLIDAREA IDENTITĂȚII CULTURALE COMUNITARE

Scopul proiectului de educație intergenerațională intitulat „Dialogul Generațiilor” este să faciliteze comunicarea și interacțiunea pozitivă între membrii diferitelor generații dintr-o comunitate. Acest proiect, inițiat și coordonat de prof. Virginia-Smărăndița Brăescu, își propune crearea unui spațiu și a unor contexte propice schimbului de experiențe, cunoștințe și idei între persoane de vârste diferite (profesori, elevi, părinți și alți parteneri educaționali) cu scopul de a promova înțelegerea reciprocă, colaborarea și valorificarea contribuțiilor fiecărei generații.

Prin intermediul dialogului intergenerațional, proiectul urmărește să atingă următoarele obiective:

1. Promovarea Dialogului Deschis: Încurajarea comunicării deschise și respectuoase între generații pentru a depăși stereotipurile și pentru a construi relații mai solide în comunitate.

2. Mentoratul cu Inspirație: Crearea unui cadru propice pentru mentorat, unde persoanele mai tinere pot fi inspirate și îndrumate de către cele mai vârstnice în atingerea propriilor lor obiective și visuri.

3. Transferul de Cunoștințe: Facilitarea transferului de cunoștințe, experiențe și bune practici între generații, astfel încât membrii mai tineri să poată beneficia de înțelepciunea și experiența celor mai în vârstă.

4. Gestionarea Visurilor și Obiectivelor: Furnizarea de metode, instrumente și alte resurse educaționale pentru gestionarea visurilor și obiectivelor personale și profesionale, sprijinind astfel dezvoltarea personală, orientarea vocațională și succesul la nivel individual și colectiv.

5. Consolidarea Comunității: Dezvoltarea unei comunități unite, incluzive și coezive, prin intermediul interacțiunii pozitive dintre membrii săi, indiferent de vârstă.

Prin atingerea acestor obiective, proiectul „Dialogul Generațiilor” aspiră să contribuie la formarea unei comunități în care membrii să se simtă conectați, susținuți și motivați să-și atingă potențialul maxim, indiferent de vârsta lor.

EDUCAȚIA INTERGENERAȚIONALĂ

TRADIȚIE ȘI INOVAȚIE PENTRU EXCELENȚĂ ÎN EDUCAȚIE

În căutarea noastră pentru inovare și progres, nu trebuie să uităm niciodată să apreciem bogăția cunoașterii și înțelepciunii străbunilor noștri. Colindele, dansul ursului și celelalte tradiții străvechi nu sunt doar evenimente festive, ci file vii din povestea noastră culturală. În redescoperirea acestor rădăcini identitare, găsim nu doar o conexiune cu trecutul, ci și un ghid pentru a ne orienta către un viitor mai pașnic și mai armonios.

Tradițiile reprezintă un ghid pentru viitor, oferind tinerilor din prezent o bază solidă pe care să-și construiască identitatea. Într-o lume în continuă schimbare, aceste legături culturale devin ancore spirituale și emoționale, furnizându-le tinerilor un sens de stabilitate și apartenență.

Într-o lume în continuă evoluție, aceste obiceiuri ancestrale acționează ca un pod între rădăcinile noastre și prezent. Colindatul și dansul ursului nu sunt doar reprezentații; sunt tradiții vii care poartă esența istoriei noastre colective. Prin îmbrățișarea acestor obiceiuri, sărbătorim nu doar diversitatea moștenirii noastre, ci și creăm un fundament solid pentru tradițiile generațiilor viitoare.

Pe măsură ce ne adunăm să cântăm colinde și asistăm la dansul fermecător al ursului, avem timp să reflectăm asupra semnificației acestor obiceiuri. În acest fel, contribuim la țesătura identității comunității noastre, îmbinând firele trecutului și prezentului pentru a crea o țesătură vibrantă și durabilă care ne leagă pe toți.

În timp ce ne bucurăm de magia acestui sezon, ne lăsăm purtați de ecoul colindelor amintindu-ne de frumusețea atemporală găsită în tradițiile care ne-au modelat, permițându-ne să pășim în viitor cu o apreciere profundă pentru moștenirea noastră comună.

În tradițiile transmise din generație în generație, descoperim nu doar o moștenire culturală, ci și un fir nevăzut care leagă cetățenii la nivel comunitar pentru a construi identitatea culturală contemporană. Urmărind acest fir subtil, observăm cum tradițiile evoluează și se adaptează, dar rămân fundamentul care definește colectivitatea. Înțelegerea acestei conexiuni strânse ne dezvăluie importanța tradițiilor în crearea și menținerea sentimentului de identitate culturală în prezent.

Tradițiile transmise din generație în generație acționează ca un liant temporal ce conectează prezentul la trecut. Astfel, colindele, dansul ursului și alte obiceiuri din străbuni devin nu doar evenimente izolate, ci capitole vii într-o poveste culturală în continuă desfășurare. Pe lângă colinde și dansul ursului, întâlnim o bogăție de tradiții și obiceiuri ce au rezistat trecerii timpului. Obiceiuri precum Plugul, Sorcova sau alte ritualuri specifice Anului Nou ne dezvăluie respectul pentru valorile comunității și o înțelegere profundă a ciclurilor vieții. Această continuitate le oferă cetățenilor din prezent o ancoră în identitatea lor culturală, reamintindu-le cine sunt și de unde vin.

Legătura dintre tradițiile transmise din generație în generație și identitatea culturală în prezent este profundă și complexă. Aceste tradiții sunt repere vii care ne îndrumă în construirea unui viitor bogat în diversitate și înțelegere. Prin continuarea și adaptarea acestor tradiții, comunitățile își întăresc identitatea și contribuie la păstrarea moștenirii culturale pentru generațiile viitoare.

La nivel comunitar, tradițiile devin un limbaj comun care întărește legăturile dintre membrii comunității. Participarea la aceste ritualuri consolidează solidaritatea și coeziunea. Aceste evenimente devin nu doar momente festive, ci și o modalitate de a crea și întări legăturile între generații, contribuind astfel la formarea și consolidarea identității culturale comunitare.

Tradițiile și obiceiurile de Crăciun și Anul Nou în România reprezintă un patrimoniu viu, menit să conecteze generații și să aducă bucurie în inimile oamenilor. Aceste practici autentice, transmise cu grijă de la părinți la copii, sunt o comoară culturală care reflectă spiritul comunitar și bogăția diversității românești.

Deși tradițiile sunt ancorate în trecut, ele au capacitatea de a evolua pentru a răspunde nevoilor și schimbărilor contemporane. Această adaptabilitate este esențială pentru menținerea relevanței tradițiilor și a legăturii acestora cu generațiile tinere. Comunitățile care îmbrățișează, atât tradițiile vechi, cât și inovațiile culturale pot crea un echilibru armonios între trecut și prezent.

DIALOGUL GENERAȚIILOR

PROIECT DE EDUCAȚIE INTERGENERAȚIONALĂ

Luni, 18 decembrie 2023, în cadrul proiectului #DialogulGenerațiilor, ne-am bucurat să o avem în mijlocul nostru pe Monica Dobre, profesor în învățământul special și special integrat, în cadrul Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă ”Sf. Vasile” din Craiova, vicepreședinte al Asociației SELLification4EDUcation, căreia îi mulțumim că a acceptat invitația noastră!

Activitatea s-a desfășurat online pe Zoom cu participarea elevilor moisiliști de la clasele a IX a B, a IX a E, a XI a B și a XI a E. După un scurt exercițiu de conectare, prin care s-a verificat disponibilitatea elevilor de a participa la o activitate nouă, diferită de activitățile de învățare pe care le-au mai experimentat ei până în prezent, Monica Dobre i-a invitat pe elevi să numească ce înseamnă pentru ei A ȘTI, adică să identifice în mod conștient care sunt acele cunoștințe și abilități care reprezintă punctele lor forte și pe care le-ar putea transmite cu ușurință și altor colegi.

În ultima etapă a activității, Monica Dobre le-a lansat elevilor provocarea de a identifica idei de activități și proiecte la care i-ar invita și pe părinți. Concluzia elevilor a fost că acest gen de activități sunt binevenite pentru că i-ar ajuta să petreacă mai mult timp împreună cu părinții, să comunice mai mult pentru a se cunoaște mai bine, atât pe ei înșiși, cât și pe părinții lor.

Marți, 19 Decembrie 2023, în cadrul proiectului #DialogulGenerațiilor, a fost o nouă zi de VIS.

Dimineață, de la 9.00 – 10.00, am fost invitații lui Adrian Asavei în emisiunea Interviurile Bibliotecii Radu Rosetti din Onești transmisă live pe Facebook. Am povestit alături de prietenii și partenerii noștri, Mirela Oprea, fondatoarea Comunității Dream Management în România, Monica Dobre și Razvan Curcubata de la Asociația SELLification4EDUcation, Iulia Rugină, scenarist și regizor, și Sorin Lupascu, protagonistul filmulu documentar Play Back, despre cum s-a născut acest VIS intitulat Dialogul Generațiilor, pe care am reușit să-l proiectăm ca să-l trăim împreună zilele acestea la Onești.

Ne-am bucurat apoi să putem oferi elevilor un mesaj transmis de Iris Irodi, fostă elevă a liceului nostru și fostă studentă a dnei Iulia Rugină, în prezent scenaristă și studentă la master în București.

Elevii moisiliști au avut șansa de a vedea în școală filmul Play Back și de a interacționa direct cu dna Iulia Rugină, scenarista și regizoarea filmului, și cu dl Sorin Lupașcu, protagonistul filmului. După proiecția filmului Play Back, la finalul activității, surpriza pregătită liceenilor și profesorilor moisiliști de invitații noștri a fost primită cu entuziasm și mare bucurie, emoții puternice pe care am reușit să le exprimăm și să le trăim împreună. Lăsăm mai departe imaginile să povestească cum a fost pentru că spun mai mult decât 1000 de cuvinte…

Miercuri, 20 Decembrie 2023, invitattul nostru special în cadrul proiectului #DialogulGenerațiilor a fost Răzvan Curcubătă, trainer, autor și public speaker, președinte al Asociației SELLification4EDUcation, căruia îi mulțumim că a acceptat invitația noastră pentru a dărui elevilor moisiliști inspirație, trucuri și multe alte sugestii, atât pentru optimizarea învățării, cât și pentru îmbunătățirea atitudinilor și comportamentelor care să-i sprijine să-și facă mai ușor prieteni, să fie mai sociabili și carismatici. Ne-am conectat cu Razvan Curcubata online, pe Zoom, la clasele a X a D, a IX a F și a IX a C pentru două ateliere de învățare experiențială, în care s-a interacționat cu elevii și au fost abordate temele „Învață să înveți” și „Cum să-ți faci prieteni”.

Secret Santa la școală – Sunt și eu ca Moș Crăciun, dăruiesc, mă simt mai bun! – proiect inițiat de Consiliul Școlar al Elevilor cu participarea tuturor elevilor, personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic. În holul cancelariei și în toate sălile de clasă s-au împodobit brazi și s-au oferit cadouri de Crăciun.

Secret Santa la clasa a XI a F

Miercuri, 20 Decembrie 2023, elevii clasei a XI a F – Filologie, au organizat Secret Santa în sala de clasă împreună cu d-na dirigintă, prof. Virginia Smarandita Brăescu. După tragerea la sorți, fiecare elev a pregătit un cadou surpriză sub bradul de Crăciun pe care l-a oferit unei colege sau unui coleg de clasă. De asemenea, elevii au mai pregătit un panou – portal al visurilor unde și-au făcut fotografii pentru a păstra în amintire momentele împărtășite la oferirea reciprocă a cadourilor, exprimarea mesajelor de recunoștință, a dorințelor și aspirațiilor pentru viitor.

MENTORAT CU INSPIRAȚIE

Dialog deschis, schimb de experiență și bune practici cu profesorii și elevii din țară și din străinătate (colaboratori și parteneri din proiecte eTwinning, Erasmus+)

Schimb de experiență și bune practici

Kindness is contagious – Schimb de experiență și bune practici realizat de prof. Virginia_Smărăndița Brăescu și elevii eTwinneri din clasele a IX a F, a X a D, a XI E și a XI a F cu profesorii și elevii mai mici de la 3rd Primary School of Vasiliko, Clasa E1, Grecia. Schimb de felicitări cu urări de Crăciun și Anul Nou, mesaje despre importanța prieteniei postate de elevii eTwinneri pe Padlet.

Be the best version of yourself – Schimb de experiență și bune practici ealizat de prof. Virginia-Smărăndița Brăescu și elevii eTwinneri din clasele a IX a F, a X a D, a XI E și a XI a F cu profesori și elevi de la licee din Slovacia și Serbia. Elevii și profesorii din școlile partenere au folosit aplicația Bitmoji.com pentru crearea avatarurilor de prezentare și aplicația Digipad.app pentru realizarea postărilor cu texte și imagini despre obiceiurile tradiționale de Crăciun.