Publicat în edushift, Innovation pédagogique, Inovație pedagogică, la classe du futur, Pédagogie numérique, Pedagogie digitală, Universitatea vasile Alecsandri Bacău

Le projet Edushift et la classe du futur : innovation pédagogique et dialogue interculturel

En tant qu’enseignante de FLE – français langue étrangère, ayant 30 ans d’expérience dans le système éducatif roumain, je considère l’école d’aujourd’hui comme un espace de transformation accélérée. Ce qui n’était autrefois qu’un horizon d’attente devient désormais une réalité quotidienne : la technologie redéfinit la salle de classe et l’innovation ouvre la voie à une éducation connectée à l’avenir.

Au fil des années, à travers mes activités d’enseignement, de mentorat et de coordination de projets européens, j’ai mis en avant l’idée d’une communication ouverte, réflexive et collaborative. Mes interventions dans des conférences internationales, mes articles académiques et les échanges interculturels que j’ai initiés ont été animés par la conviction que l’éducation ne peut plus se cantonner aux frontières d’une salle de classe.

Cette vision a été confirmée par de nombreuses expériences d’apprentissage grâce aux programmes Erasmus+, eTwinning, EPAS – École Ambassadrice du Parlement Européen – ainsi que par ma participation dans le réseau francophone de partenaires et les communautés numériques d’enseignants. Dans tous ces contextes, le message central demeure le même : l’innovation pédagogique ne se limite pas aux outils numériques, mais implique une nouvelle mentalité chez l’enseignant et l’élève, fondée sur la créativité, la collaboration et la pensée critique.

La classe connectée à l’avenir n’est pas un concept abstrait, mais un modèle éducatif concret dans lequel :

  • la technologie facilite l’accès à des ressources interactives et personnalisées,
  • l’élève devient créateur de contenu et partenaire de l’apprentissage,
  • l’enseignant assume le rôle de médiateur culturel et guide réflexif,
  • et la communication interculturelle et plurilingue devient la clé de l’intégration européenne et mondiale.

Pour moi, enseigner le français à l’aide d’outils numériques — plateformes interactives, applications de ludification, projets de storytelling visuel — a représenté un pont entre tradition et modernité. Les cours ont gagné en dynamisme, les élèves sont devenus explorateurs de la culture francophone, et la salle de classe s’est transformée en véritable laboratoire d’innovation.

Mon expérience comme formatrice dans le projet EduShift

Un volet central de mon engagement réside dans mon rôle de formatrice au sein du projet national « EduShift : pédagogie numérique pour les enseignants du préuniversitaire », financé par le Plan National de Redressement et Résilience (PNRR) en Roumanie Ce programme ambitieux vise à développer les compétences numériques et pédagogiques d’au moins 10 000 enseignants, notamment dans les zones rurales ou défavorisées. Pour plus d’information sur le projet EduShift, consultez le site https://pedagogiedigitala.ub.ro.

En tant que formatrice, j’ai encadré des collègues enseignants dans l’intégration de méthodes modernes d’enseignement numérique, notamment à travers :

  • la création de ressources éducatives ouvertes (RED),
  • l’accompagnement méthodologique pour l’application des compétences acquises en salle de classe,
  • la diffusion de bonnes pratiques dans les communautés éducatives.

Cette expérience enrichissante m’a permis de contribuer à une transformation durable de la culture scolaire, en accompagnant efficacement les enseignants dans leur transition numérique et en favorisant l’émergence de pratiques réflexives et collaboratives au service de l’apprentissage.

Dans le contexte mondial d’aujourd’hui, le dialogue interculturel s’affirme comme une compétence essentielle. L’enseignement du français dépasse la transmission de connaissances linguistiques ; il invite à ouvrir la classe à des univers culturels variés. Grâce à des projets internationaux et des partenariats éducatifs, les élèves découvrent non seulement la langue, mais aussi les valeurs, traditions et richesses du monde francophone.

Cette dimension interculturelle crée des ponts entre générations et nations, transformant la classe en un espace de respect mutuel et d’empathie. Parallèlement, les élèves cultivent des compétences de citoyenneté globale, se préparant ainsi à vivre et à œuvrer dans un monde interconnecté.

Un autre levier qui redéfinit profondément l’éducation contemporaine est l’intelligence artificielle (IA). Employée de manière responsable, l’IA peut soutenir tant l’enseignant que l’élève par :

  • des exercices personnalisés de vocabulaire et de grammaire, adaptés au niveau de chaque apprenant,
  • des traductions et corrections rapides offrant un feedback immédiat,
  • la génération de textes, questionnaires, dialogues ou scénarios créatifs pour animer les activités pédagogiques,
  • des simulations culturelles et conversationnelles qui renforcent l’authenticité de l’enseignement.

Dans les cours de FLE – français langue étrangère, l’IA ne se substitue pas à l’enseignant, mais le complète, lui offrant davantage de temps pour la création pédagogique, la réflexion et l’accompagnement authentique des élèves. Parallèlement, les élèves apprennent à user de la technologie de façon critique et éthique, contribuant ainsi à former une pensée responsable à l’ère numérique.

Si l’on analyse avec attention les expériences récentes, il apparaît que l’innovation et la technologie répondent à des besoins bien réels :

  • connecter les générations et réduire les fossés entre enseignants formés dans des modèles classiques et les élèves « natifs du numérique »,
  • développer des compétences transversales telles que la créativité, la pensée critique, la communication et la collaboration internationale,
  • préparer les élèves aux professions émergentes, où la flexibilité et l’apprentissage tout au long de la vie sont des valeurs fondamentales.

« La classe connectée à l’avenir » n’est pas un simple slogan, mais une vision à long terme de l’éducation. En tant qu’enseignante de français, promotrice de la Francophonie, formatrice dans le projet EduShift et médiatrice des valeurs européennes, je suis convaincue que l’avenir de l’école s’écrit aujourd’hui grâce au courage d’innover, d’expérimenter et d’intégrer la technologie dans la pratique pédagogique. Ainsi, l’éducation devient un voyage partagé — pour les élèves, les enseignants et la communauté — où chaque leçon ouvre une porte vers la connaissance, la liberté et la créativité.

#Edushift #Innovationpédagogique #Pédagogienumérique #UniversitateaVasileAlecsandriBacău #CCDBacău

Publicat în 16e Congrès mondial de la FIPF, Învățarea creativă și atractivă, Innovation pédagogique, Jocuri didactice, La médiation de la lecture, Limba franceză, Tradiție și Inovație în Educație

Philodéfi: reinventarea predării literaturii și filosofiei prin jocul de cărți ilustrate

Între 10 și 17 iulie 2025, Besançon s-a transformat în capitala mondială a limbii franceze, găzduind cel de-al 16-lea Congres Mondial al FIPF. Acest eveniment de amploare excepțională a reunit profesori, cercetători și formatori în jurul unui scop comun: imaginarea viitorului limbii franceze și al predării acesteia. În centrul acestei săptămâni bogate în întâlniri și descoperiri, am avut ocazia de a participa la un atelier inovator și inspirațional: Philodéfi, o metodă pedagogică originală care reinventează modul de abordare a filosofiei și literaturii la clasă.

O întâlnire inspirațională cu Bénédicte Marcireau

Atelierul a fost susținut de Bénédicte Marcireau, co-creatoarea jocului pedagogic Philodéfi. A fost o experiență formativă frumoasă și provocatoare totodată, pe care am fructificat-o, nu doar pentru a descoperi aspectele inovatoare ale acestei metode, ci și de a o cunoaște personal pe Bénédicte Marcireau. Discuțiile noastre au deschis imediat dorința comună de a dezvolta o viitoare colaborare, pentru a face cunoscută această abordare și în România, prin ateliere și formări dedicate cadrelor didactice.

Philodéfi: a învăța să gândești prin jocul de cărți ilustrate

Principiul este simplu și puternic: „într-o imagine, să descoperi esențialul despre viața și opera unui autor”. În cadrul atelierului, am experimentat utilizarea metodei în mod concret: fiecare carte ilustrează gândirea unui autor prin simboluri specifice. Participanții sunt invitați să le descifreze, observând simbolurile și colaborând pentru a răspunde la întrebări, ceea ce transformă învățarea într-o experiență interactivă, stimulatoare și profund captivantă.

Această abordare transformă sala de clasă într-un spațiu viu, creativ și participativ, unde învățarea devine o provocare motivantă și ludică. În timpul atelierului Philodéfi, am lucrat în echipă cu Meryem Kidari, o tânără profesoară din Maroc, pe cărțile dedicate lui Voltaire. Experiența a fost deosebit de valoroasă: reflecția comună, comparația dintre abordările noastre și confruntarea contextelor educaționale diferite au evidențiat bogăția schimbului de experiență și a cooperării internaționale între profesori.

O metodă care schimbă perspectiva asupra predării literaturii și filosofiei

Metoda Philodéfi deschide noi perspective pentru a face predarea literaturii și filosofiei mai atractivă și mai formativă. Dacă în Maroc literatura are un loc important în programele școlare, în România situația este cu totul alta: manualele de limba franceză utilizate la liceu sunt neschimbate de peste douăzeci de ani și acordă un spațiu marginal textelor literare.

Această realitate este agravată de reformele recente ale Ministerului Educației și Cercetării din România, care reduc numărul de ore de limbi străine studiate de elevi în școală, trecând de la 2 ore de limba franceză/ săptămână la o singură oră de franceză săptămânal. O decizie care periclitează calitatea învățământului, descurajează elevii și profesorii și riscă să accentueze absenteismul și abandonul școlar. Departe de a răspunde nevoilor educaționale reale, aceste măsuri subminează motivația și aduc atingere dreptului fundamental al tinerilor români la o educație de calitate, la standarde europene.

Experiența mea formativă de la Besançon, alături de Bénédicte Marcireau și Meryem Kidari, mi-a confirmat convingerea că inovația pedagogică este indispensabilă pentru a răspunde provocărilor actuale din educație. Philodéfi nu este doar un joc de cărți ilustrate, ci un instrument puternic pentru a reinventa învățarea și pentru a reda sens disciplinelor noastre.

O viziune orientată spre viitor

În acest context tensionat, marcat de o veritabilă criză a sistemului de învățământ, descoperirea Philodéfi apare ca o sursă de speranță și de reînnoire pedagogică. Prin integrarea unor practici ludice, interactive și vizuale, această metodă nu doar că îmbunătățește înțelegerea și memorarea, dar dezvoltă și gândirea critică și creativitatea elevilor.

În România, utilizarea la clasă a metodei inovatoare Philodéfi înseamnă a le oferi tinerilor ocazia de a se reconecta cu literatura și filosofia printr-o abordare care trezește curiozitatea, dezvoltă spiritul critic, încurajează cooperarea și întărește autonomia.

Privesc cu entuziasm către această inițiativă, convinsă că ea poate deveni o punte între culturi educaționale și un instrument de sprijin pentru viitorul predării limbii franceze și al filosofiei în România.

#InnovationPédagogique #Philodefi #Philosophie #Littérature #FLE #FIPF #MédiationdelaLecture #Medierealecturii #Filosofie #Literatură #InvățareaCreativă