Medierea lecturii – Virginia Brăescu

Știința realizării aspirațiilor personale și obiectivelor profesionale cu metoda COPIL

În călătoria noastră prin viață, visurile, aspirațiile și obiectivele noastre, atât cele personale, cât și cele profesionale, sunt ca un far sau o busolă care ne ghidează către succes și împlinire. Fie că este vorba despre aspirații în carieră, dezvoltare personală sau schimbări semnificative în viața noastră, călătoria personală sau procesul de realizare a visurilor noastre este de importanță strategică și merită toată atenția noastră pentru a conștientiza și explora cu pași mici, dar esențiali, pentru înțelegerea strategiilor practice de acțiune și instalarea unor noi obiceiuri care ne pot ajuta să ne transformăm visurile în realitate.

C – Clarificarea visurilor și obiectivelor

Înainte de a începe călătoria către împlinirea visurilor și obiectivelor noastre, este important să avem o viziune clară a ceea ce dorim să realizăm. Definirea obiectivelor personale și profesionale în mod specific și realist este primul pas. Scrierea acestora pe hârtie ne oferă nu doar o perspectivă clară, ci și un angajament personal față de aceste obiective.

O – Obstacolele și depășirea acestora prin învățare continuă și adaptarea la schimbare:

În călătoria către realizarea visurilor și obiectivelor noastre, este important să acționăm, nu există loc pentru stagnare. Învățarea continuă și adaptarea la schimbările din calea noastră sunt esențiale. Deschiderea către noi idei, noi tehnologii sau noi abordări ne poate aduce avantaje și progrese semnificative în toate ariile vieții, atingerea mai rapidă a obiectivelor noastre, atingerea unei noi stări de echilibru și saltul la nivelul următor.

P – Pașii mici pentru planificarea acțiunilor strategice:

Fiecare vis sau obiectiv necesită o hartă de călătorie bine stabilită. Dezvoltarea unui plan strategic cu pași mici, realizabili, și termene limită realiste este esențială. Divizarea obiectivelor mari în sarcini mai mici și abordabile face călătoria mai plăcută și mai ușor de gestionat.

I – Inimă bună pentru autodisciplină și angajament pentru instalarea de noi obiceiuri sănătoase:

Realizarea visurilor necesită să intrăm în starea potrivită pentru a acționa, să avem inima bună și mintea deschisă pentru a ne autodisciplina și a ne asuma un angajament constant și responsabil pentru procesul devenirii noastre. Este important să ne stabilim rutine, să gestionăm timpul eficient și să depunem eforturile necesare în mod consecvent. Realizarea visurilor și obiectivelor nu întotdeauna este ușoară, dar angajamentul pe termen lung față de procesul sau călătoria devenirii noastre este cheia succesului.

L – Limite și liniște interioară pentru crearea unui mediu favorabil, gestionarea riscurilor și eșecului:

În calea noastră către atingerea obiectivelor cu succes și împlinirea personală, există întotdeauna riscuri și posibilitatea de eșec. În loc să ne temem de acestea, este important să le gestionăm în mod inteligent, cu înțelepciune și cu umor, adică să putem să facem și haz de necaz. Învățarea din eșecuri și adaptarea strategiilor noastre ne ajută să ne restabilim prioritățile și să luăm decizii mai bune acre să ne îndrepte către succesul și rezultatul final pe care ni-l dorim. De aceea, susținerea și colaborarea cu oameni care împărtășesc viziunea noastră și care sunt prietenii visurilor noastre și partenerii noștri de responsabilitate sunt esențiale. Crearea unui mediu pozitiv și motivant, atât la nivel personal, cât și profesional, ne poate oferi susținerea necesară în momentele dificile.

În timp ce ne dedicăm realizării visurilor noastre, este important să menținem un echilibru între viața personală și profesională. Gestionarea stresului, acordarea atenției menținerii sănătății fizice și mentale optime, familiei și prietenilor dragi din viața noastră sunt aspecte cheie ale succesului pe termen lung.

Realizarea visurilor personale și obiectivelor profesionale este un proces complex, dar este cu siguranță posibilă cu un plan strategic bine pus la punct și o dedicare constantă. Prin clarificarea obiectivelor, planificarea atentă și angajamentul față de succes, putem transforma visurile în realitate. Fiecare pas pe care îl facem în această călătorie ne aduce mai aproape de împlinirea visurilor noastre și contribuie la construirea unei vieți pline de semnificație și satisfacții personale.

Dacă acest articol vi se pare interesant şi consideraţi cǎ ar mai putea interesa şi alte persoane, vǎ încurajez sǎ-l recomandaţi şi prietenilor pe facebook, google, twitter sau alte reţele sociale în care sunteţi membri activi, iar dacǎ doriţi să publicați acest articol pe blogurile şi site-urile voastre, am rugamintea să precizaţi la sfârşitul articolului sursa. Mă bucur să împărtășesc cu voi, dragi cititori, aceste informații și recomandări de lectură pe baze științifice și vă mulțumesc că alegeți să le dați mai departe!

Autor articol: Virginia Brăescu

Exercițiu de imaginație: Cum ar fi să putem oferi lectura precum tandrețea, ca un bonus sau o calitate a relaţiei pe care o propunem celorlalţi?

Scriitorul Daniel Pennac ne recomandă să oferim lectura în mod gratuit, asemenea unui cadou, fără să aşteptăm ceva în schimb, aşa cum se oferă tandreţea. Atunci când este oferită şi nu impusă, tandreţea hrăneşte iubirea în prezent şi ne permite să anticipăm viitorul aşa cum ni-l dorim. Dacă oferim pasiunea noastră pentru lectură precum tandretea, fără să o impunem, există şansa de a trezi în jurul nostru dorinţa de a citi, astfel încât fiecare să poată experimenta propria plăcere de a citi.

Tandreţea nu se negociază. Ea este un cadou atunci când ştim să o oferim şi să o primim. Mult mai puternică decât voinţa, tandreţea este, așa cum o definește psihosociologul și scriitorul Jacques Salomé, o busolă a momentelor noastre de rătăcire, ce ne indică direcţia cea bună pentru a nu cădea în capcana resentimentelor şi remuşcărilor (vezi Jacques Salomé, Inventer la tendresse, ed. Bachari, 2005).

În locul injuncţiei de a citi, autorul Daniel Pennac propune o antidogmă scandaloasă – „dreptul de a nu citi”– care, din fericire, are şi un corolar: „a citi” este un drept liber consimţit şi nu o obligaţie: „Le verbe lire ne supporte pas l’impératif. Aversion qu’il partage avec quelques autres : le verbe aimer… le verbe rêver… ” (vezi Daniel Pennac, Comme un roman, ed. Gallimard, 1992

Trezirea interesului pentru lectură și învățare este un fenomen de mediere. Alex Muchielli, reputat specialist în ştiinţele comunicării, consideră că medierea lecturii și a motivației învățării este eficientă numai dacă rămâne invizibilă în ochii celui influenţat. Miza medierii lecturii și creșterea motivației pentru învățare constă aşadar în naşterea propriei dorinţe de a citi și de a învăța, graţie unei relaţii ternare în care fiecare există şi se poate afirma (vezi Alex Mucchielli, Arta de a influenţa, ed. Polirom, 2002, Iaşi).

Ştiinţa comunicărilor a dezvoltat ideea potrivit căreia sensul este o construcţie şi apare dintr-o „contextualizare”, ca urmare a organizării elementelor într-o reţea. Din perspectivă filosofică, există sens atunci când există înţelegere. Pentru a „conferi sens”, un element trebuie să acţioneze într-un sistem în care se integrează. Acest sistem se mai numeşte şi formă (Gestalt în limba germană). În psihologia formei, accentul este pus pe relaţiile pe care mintea le stabileşte între un element anume şi contextul său. Între percepţia şi interesele sau aşteptările unei persoane se stabileşte o relaţie puternică, datorată implicării persoanei pentru care va exista sensul ce se instaurează simultan cu geneza formei sau felul în care ni „se mișcă mintea” cum mai este numit acest proces în limbaj obișnuit. Nicio formă nu este fixă. Schimbarea de context permite descoperirea de semnificaţii noi pentru acţiunile desfăşurate într-un anumit cadru si astfel, prin recadrare, alte forme noi se pot desprinde de pe fundal în funcţie de cadrele noastre de referinţă.

Enunţul paradoxal „Nu trebuie să citiţi” stârneşte curiozitatea şi are şansa de a provoca efectul invers dorit. Arta influenţării constă în apăsarea pe „butonul corect” prin utilizarea cuvintelor potrivite şi centrarea intenţiei paradoxale pe teama de a nu înţelege cărţile care stă la baza refuzului de a citi. Astfel teama de a nu înţelege cărţile este înlocuită de dorinţa de a râmâne în contact cu ele. Această tehnică de intervenţie paradoxală este utilizată în psihoterapia scurtă promovată de Şcoala de la Palo Alto (vezi Ion Dafinoiu. Elemente de psihoterapie integrativă, ed. Polirom, 2001, Iaşi), care evidenţiază ideea că, în comunicare, înţelegerea sensului unui comportament rezultă din resituarea acesteia în contextul global în care s-a produs interacţiunea dintre actorii direct implicaţi.

Dacă acest articol vi se pare interesant şi consideraţi cǎ ar mai putea interesa şi alte persoane, vǎ încurajez sǎ-l recomandaţi şi prietenilor pe facebook, google, twitter sau alte reţele sociale în care sunteţi membri activi, iar dacǎ doriţi să publicaţi acest articol pe blogurile şi site-urile voastre, am rugamintea să precizaţi la sfârşitul articolului sursa. Mă bucur să împărtășesc cu voi, dragi cititori, aceste gânduri puse-n rânduri și vă mulțumesc că alegeți să le dați mai departe!

Autor articol: Virginia Brăescu

PS: Un alt articol interesant despre intenţiile și comportamentele paradoxale, scris de Andy Szekely, puteți citi pe blogul www.andyszekely.ro . Click aici (http://www.andyszekely.ro/intentia-paradoxala/) Puteți să nu-l citiți acum, dar poate veți fi curioși să-l citiți când o să aveți chef și timp… Lectură plăcută! 🙂

Etichetă: Medierea lecturii

Dream management sau știința realizării aspirațiilor personale și obiectivelor profesionale

Dreptul de “a nu citi”, medierea lecturii și creșterea motivației pentru învățare